MARELE BULBUC – Tristețile unui ilustru tragicomic cabotin

bulbuc-h

Cine nu-l cunoaște pe marele actor Bulbuc înseamnă că ori n-a prea frecventat sala de spectacole a teatrului din Arad, ori nu cunoaște măreața activitate politică a inegalabilului star al actorlâcului de două parale de la primăria lui Falcă, unde maestrul artei tragicomice ocupă o funcție deosebită, deși neoficială, și anume aceea de a căra tava cu ambrozie și nectar pe scena unde actor principal e primarele Falcă, groparul orașului Arad.

Da’ n-are a face, în cele ce urmează vom prezenta publicului avid de cultură câte ceva din viața și opera marelui Bulbuc, spre hazul generației prezente și crucirea celei viitoare.

♦ Intr-o zi, exasperat că unii spectatori tușesc taman la pasajele cele mai importante, acoperind vocea actorilor, Bulbuc i-a apostrofat:

„Din zece persoane care au bronșita, una singură se duce la doctor, celelalte nouă vin aici, la teatru !”

♦ După premiera comediei „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, Bulbuc, care juca numai în tragedii pe scena teatrului arădean, invidios pe succesul la public al piesei și, mai ales, al actorului care juca rolul lui Cațavencu, i-a spus acestuia:

„Am văzut ieri comedia dumitale și n-am zâmbit deloc…”

La care actorul i-a replicat lui Bulbuc:

„Ești un ingrat ! Eu am văzut o tragedie de-a dumitale și-am râs de la început până la sfârșit.”

♦ Intr-una din ședințele Consiliului Județean Arad, Bulbuc s-a exprimat într-un mod necuviincios despre unii din colegii săi consilieri din partea opoziției.

In urma sentinței judecătorești, Bulbuc a fost condamnat să-și ceară scuze în genunchi, chiar în clădirea consiliului.

După penitența executată, Bulbuc s-a ridicat, și-a șters cu batista genunchii și a spus:

„Ce murdărie e aici !”

♦ Somat în repetate rânduri cu scrisori de către proprietăreasă, prin care era înștiințat să-și plătească urgent chiria restantă pe mai multe luni, Bulbuc i-a răspuns proprietăresei printr-o scrisoare vârâtă pe sub ușa acesteia:

„Stimată doamnă, vă aduc la cunoștință pe această cale că în fiecare lună pun într-o pălărie toate facturile creditorilor și o plătesc pe cea care iese la sorți. Vă înștiințez în modul cel mai serios că, dacă veți continua să mă plictisiți cu amenințările și insistențele dvs., veți fi omisă din oficiu la tragerea următoare.”

♦ Bulbuc juca odată rolul unui cerșetor într-o piesă pusă în scenă de teatrul arădean. Chiar în clipa în care declama: „Nu mă pot ține pe picioare, sunt slăbit și mor de foame”,  observă cu stupoare că uitase să-și lase la cabină lănțișorul de aur pe care-l purta la gât. Dar și unul din spectatorii din primele rânduri observă lănțișorul ce sclipea în lumina reflectoarelor…

„De ce nu-ți vinzi lănțișorul de aur pe care-l porți la gât ?” i-a spus hâtrul spectator râzând în hohote.

Bulbuc nu s-a pierdut cu firea și i-a replicat:

„Credeți-mă c-am încercat la toate amaneturile din oraș, domnul meu. Insă nimeni n-a vrut să-mi dea nici o para chioară pe tinicheaua asta…”

Reclame

3 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s